Alice in Wonderland

Am fost aseara sa vad „Alice in tara minunilor”, recunosc, si pt Mr. Depp dar si pentru ca Radu mi-a spus ca in acest film se descriu foarte bine efectele unor droguri.

Balaurind pe net, am gasit diferite scrieri care confirma ca in „Alice…” cel mai des ar fi intalnit efectul Opiumului (este catalogat ca si narcotic, care incetineste functiile organismului si confera un sentiment de euforie plus neste efecte halucinogene). Se pare ca sunt niste studii care ar arata, ca in Anglia Victoriana (cand a fost scrisa cartea), 5 din 6 familii foloseau Opiumul frecvent.

 
“ ‘Never imagine yourself not to be otherwise than what it might appear to others that what you were or might have been was not otherwise than what you had been would have appeared to them to be otherwise’ “(Carroll 89).

 

34 de gânduri despre „Alice in Wonderland

  1. nu este vorba de opium, ci de drogurile psihoactive precum lsd-ul sau ciupercile. in jefferson airplane – white rabbit se „ilustreaza” cel mai bine corelatia asta dintre alice si mushroom. laterz!

    🙂

    Apreciază

  2. De acord cu tine. Eu faza cu opiumul am gasit-o pe net, si am si mentionat ca e din Anglia Victoriana, insa da… sunt mai multe droguri luate in calcul.

    Oricum, mi se pare foarte tare! mi-ar placea sa gasesc un ceva pe net in care sa fie descris mai in detaliu raportul film-drog.

    Merci de vizita si comments 😉

    Apreciază

  3. Uite de asta nu citesc eu decat in limba romana.
    Pentru ca pot da peste pasaje din astea care citite in orice ordine posibila imi spun acelasi lucru: nimic!

    Traduisez, s’il vous plait ?!?!? :))

    Apreciază

  4. „Nu te imagina niciodata altfel decat ceea ce se poate transmite altora, pentru ca ceea ce esti sau ai putea fi nu a fost altfel decat ceea ce ar putea parea lor a fi altfel decat esti.” (more or less)

    Este varianta filosofica a autorului de a transmite: Nu fii altceva decat ceea ce esti, nu transmite alta imagine decat ceea ce te reprezinta.

    Apreciază

  5. Lucy in the sky with diamonds stands, of course for LSD..
    again..it’s not opium:P

    opium-ul nu e psihoactiv, are un efect mai mult fizic.
    din opium se face si heroina, si chiar in unele pastile din farmaciile din romania se poate gasi opium (bine, intr-o cantitate f mica)

    Apreciază

  6. hello ! nu stiu daca gasesti undeva oficial informatii despre asta; totusi, e un film pentru copii..:)) dar get this picture: cand jefferson airplane au cantat piesa aia la woodstock, erau mii de hippies care luau lsd si stiau exact despre ce e vorba in melodie. (era pe youtube videoclip cu ce zic eu aici, dar a fost scos sau banned de.. cine stie? de cna? de guvern?? de masoni??? :)))) )

    cauta pe net info despre lsd si atunci o sa-ti dai seama mai bine..

    Apreciază

  7. •Cel mai cunoscut drog halucinogen este LSD.
    • LSD
    (LSD= acid dietil-amina lisergic, LSD 25)
    Substanta activa se dizolva în lichide, într-o anumita concentratie, si se aplica apoi pe un substrat (zahar cubic, hârtie sugativa, bucati de pâsla, bucatele de hârtie, tablete sau capsule) în vederea consumului.

    • Administrare
    Administrat oral, efectul LSD începe sa se instaleze dupa circa 45 de minute.
    Injectat intravenos, efectul apare la doar câteva minute. Efectele evidente ale LSD sunt mai ales asupra trunchiului cerebral si diencefalului, în primul rând asupra sistemului limbic si sistemului reticular (activator ascendent – n. tr.). Acesti centri cerebrali coordoneaza reactiile emotionale la stimuli externi si influenteaza selectarea informatiilor provenite din mediul nostru înconjurator, ce sunt transmise catre creier prin organele senzitive.

    • Efecte
    •Efecte chimice si fiziologice:
    Daca e sa privim efectul farmacologic al LSD la om, ne impresioneaza doza minima suficienta pentru a modifica profund trairile timp de 8 – 12 ore. În medie, sunt necesare numai 100 micrograme. Un gram de LSD ar fi de ajuns pentru a oferi senzatii tari cu LSD tuturor locuitorilor unui oras cu 10.000 de locuitori. Marja de siguranta a LSD este foarte mare; cantitati de pâna la 3000 de micrograme pot fi suportate de organism, în majoritatea cazurilor, fara consecinte negative.
    Pe de alta parte, cantitatile de LSD produse azi în laboratoare improvizate în bucatarii nu sunt întotdeauna pure.
    Efectul LSD asupra centrilor vegetativi nu este puternic, dar sesizabil. Pupilele se dilata (ceea ce poate duce la fotofobie în cazul luminii puternice), iar ocazional se constata greturi si varsaturi, ceea ce indica faptul ca LSD irita centrul vomei din trunchiul cerebral.
    Interesanta, din punct de vedere farmacologic, este toleranta ce se instaleaza destul de rapid. •Cine ia LSD în doze constante, timp de mai multe zile, nu mai simte efectul din a treia zi. Fie ca se creste doza, fie se face o pauza de câteva zile, pâna la refacerea sensibilitatii fata de substanta.
    Aproape toti oamenii care au încercat macar odata substante halucinogene, descriu, ca prima modificare psihica, stralucirea crescuta a culorilor.

    Halucinatiile declansate de LSD nu sunt, defapt, decât pseudohalucinatii, consumatorii fiind aproape întotdeauna constienti de faptul ca impresiile traite nu sunt reale.
    Numitorul comun al efectului psihogen al tuturor halucinogenelor cunoscute pâna acum poate fi considerat abolirea stabilitatii lumii noastre interioare, tulburând perceptiile noastre, strict constante în mod normal.
    Într-un fel, LSD permite revenirea la o stare infantila a organizarii perceptiilor ce definesc starea de constienta. La fel ca si pentru copil, consumatorului aflat sub influenta LSD toate lucrurile îi sunt noi si unice – va constata, poate, ca ciocolata îi place acum mai mult ca niciodata.
    Asemenea copilului însa, consumatorul va fi puternic dependent de mediul sau. Un mediu social prietenos si suportiv este, de aceea, cel mai bun mijloc împotriva unui bad trip (engl. calatorie nereusita – experienta negativa, episod disforic – n .tr.).
    Trairile din timpul expunerii la LSD depind foarte mult de asteptarile individuale ale consumatorului fata de consum, cât si de sugestiile pe care le primeste din mediul sau social. Cine se asteapta ca LSD-ul sa actioneze ca un afrodisiac, nu va fi dezamagit.

    • Psihoza de reevocare (flashback):
    În acest caz este vorba de o stare de stupoare asociata cel mai adesea cu trairi intense de frica si dezorientare, ce poate aparea la saptamâni sau luni dupa consumul propriu-zis al LSD-ului si care are, asupra consumatorului, un real efect de acces psihotic. Pot aparea stari anxioase, de paranoia si halucinatii. Deoarece „flash-back”-ul apare fara prodrom, el poate debuta în momente cu totul neprielnice pentru persoana în cauza (conducerea unui automobil), ceea ce poate crea situatii dintre cele mai periculoase.

    sursa: http://www.dependenta.ro/drog_LSD.htm

    Apreciază

  8. Ciuperci cu substante stupefiante (de ex. Psilocibina )
    Efectul psilocibinei este asemanator cu cel al LSD-ului. Se caracterizeaza în special prin halucinatii vizuale, modificari ale perceperii culorilor, dar si prin modificari ale starii psihice si emotionale. Cei aflati sub efectul ei au impresia ca-si reamintesc si constientizeaza trairi uitate din vremuri trecute. Se observa o schimbare profunda a perceperii timpului si spatiului, iar uneori subiectul îsi percepe propriul corp distorsionat în mod bizar. Atentia este extrem de focalizata. Modificarile starii de constienta sunt doar usor schitate. Doze de câteva miligrame luate per os – ca. 4 mg – vor determina, dupa 20 – 30 minute o relaxare spirituala si fizica perceputa subiectiv ca fiind placuta. La doze mai mari, tulburarile de perceptie a timpului sunt mai pronuntate, perceperea dimeniunii spatiului este modificata si mai mult. Din punct de vedere farmacologic, psilocibina are ca efect, asemanator LSD-ului, dilatarea pupilelor, cresterea temperaturii s.a.m.d.

    sursa: http://www.dependenta.ro/drog_LSD.htm

    Apreciază

  9. hm… si eu care credeam ca alice in wonderworld este o carte profunda despre o calatorie interioara, scrisa intr’un limbaj alchimic specific epocii…! vai, cata naivitate! cand colo, iata, era vorba de o puerila poveste a drogurilor!

    tot la fel cum castaneda nu vorbeste despre vreun sistem filosofic (samanic), cum nici tibetanii nu fac ceva similar. ci doar niste drogati!

    ce bine ca mi’ati deschis ochii! multumesc!

    Apreciază

  10. No no no! alice is not a junkie:))! e foarte simplu: experienta lui Alice e similara cu o experienta LSD; de autocunoastere. (Bineinteles, Alice in wonderland, asta din 2010 e un film comercial fara nici o legatura).
    efectul Lsd-ului este acelasi cu efectul unei plante Morning Glory (Zorele) care se gaseste oriunde.. Samanii foloseau aceste plante pentru a ajunge la un nivel de intelegere a lumii, de iluminare.. ca doar nu erau degeaba profeti.

    nu se poate baga lsd-ul in aceeasi oala cu restul drogurilor. Lsd-ul e cel mai putin daunator drog. nu creeaza dependenta. e doar o experienta, dar care daca nu este luata ca atare poate sa se transforme intr-o experienta neplacuta (bad trip). sau poate sa nu aiba nici un efect pentru cineva care nu e constient de eul interior si de lumea in care traieste.

    nu dauneaza deloc, dar totusi este interzis. why? cel care l-a inventat (sub forma unui timbru) a trait 101 ani:))

    nu vreau sa promovez acest „drog”, nu e pentru toata lumea, nu am luat niciodata; dar nu vreau sa se inteleaga gresit.

    multumesc:)

    Apreciază

  11. Liviu… intelegi mult prea bine ce vrea anonymus sa spuna. Exact cum spunea si el, se gasesc niste „zone” similare cu cele descrise, simtite cu ajutorul LSD. Nu a spus nimeni ca aia erau drogati sau etc… ci doar ca se descriu niste zone asemanatoare.

    Ps anonymus- esti liber sa comentezi cat vrei 🙂

    Apreciază

  12. De asemeni… in Castaneda se ajungea la zone de cunoastere maxima cu ajutorul ciupercilor peiotas… asta nu inseama ca el era drogat sau personajele din cartile lui…

    Apreciază

  13. ah… deci e cu oricum. cel pe care il duce mintea la droguri, nu numai ca vede droguri, dar chiar si ESTE in realiatevorba de droguri. iar pe celce il duce minte la alceva… adica ca si cum… daca manelistu’ interpreteaza ca e bine sa arunce gunoaie pe geamu’ masinii… devine corect sa se afirme ca asa este corect.

    deci doar interpretarea exista. aha, cred ca incep sa inteleg.

    Apreciază

  14. oh, nu… asta doare!

    aia cu interpretarea maxima… te’as ruga sa recitesti paginile care fac referire la peiota si la meiota.

    si vezi daca nu cumva gasesti acolo urmatoarele precizari:

    – (don juan) „a trebuit sa iti dau micul ajutor de trei ori pentru ca esti un elev excesiv de prost. deja daca se pune problema folosirii pentru a treia oara a micului prieten, se considera ca metoda asta a esuat. uite, emilio, nu avea nevoie deloc, i’am dat insa doar pentru ca era curios” (parafrazare)

    Apreciază

  15. ufff… si asa speram sa nu fie nevoie…!

    adica:
    daca aplicam realitatii formulari „fiecare intelege ce vrea”, oare nu aruncam in inexistenta direct principiul adevarului?
    adica in momentul in care spunem ca este interpretabil ce a vrut sa spuna cineva… nu arata ca din start anulam vointa acelui cineva care a vrut sa transmita ceva?
    ceea ce nu arata ca dam deoparte adevarul ca principiu in cele din urma? (conteaza mai putin ce a spus, de fapt conteaza ce vrem sa intelegem)

    iar daca aruncam la gunoi principiul adevarului cu atata lejeritate… unde este deosebirea fata de manelistii care ignora alte principii mai putin importante…?

    Apreciază

  16. Ai dreptate, si sunt total de acord cu ce ai scris mai sus, insa… esti mult prea rigid intr-o discutie lejera despre un desen animat, sau film fantasy si efectele unor droguri.

    Trebuie sa intelegi ca sunt oameni si oameni, pareri si pareri.

    Presimt un post crunt din partea ta 😀

    Apreciază

  17. …pai daca il presimti inseamna ca nu mai este nevoie de el!

    inseamna ca simti ca undeva, cumva, ceva e gresit in propozitie. va dura doar pana cand vei afla ce si de ce. iar asta eu nu pot forta. asa ca tac. este fie o crestere naturala, fie… ghinion de nesansa!

    Apreciază

  18. „tot la fel cum castaneda nu vorbeste despre vreun sistem filosofic (samanic), cum nici tibetanii nu fac ceva similar. ci doar niste drogati!”

    de la o discutie chiar educativa pt mine, tu ai dus-o in extrema cealalta 😉

    Apreciază

  19. ai sii
    in extrema cealalta… adica intrebarile mele au fost antieducative… ahhh… stiam eu ca trebuie sa tac si sa zambesc gol. mi se tot spune sa fac asta. invat mai greu. am albit degeaba.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.