Actul pacatului pacatos!

Ai facut vreodata dragoste cu o floare? Si clar nu ma refer la actul fizic…

Ai simti pana la maxim ceea ce iti poate transmite ea? Ceea ce te face sa simti? Starea aproape orgasmica pe care ti-o arata…

ea mica… in varf de munte… mangaiata tandru de o adiere de vand… alintata alene de un fir de iarba… scaldandu-se in lumina soarelui mai profund decat Cleopatra in laptele ei…

Ai facut vreodata dragoste cu o raza de soare? Sa o lasi sa te mangaie pe fata si sa simti cum incalzeste fiecare por al tau? Sa simti cum zona dintre nas si obraz, chiar de sub ochi, este mai putin incalzita… pentru ca este mai jos putin.. decat varful nasului care arde inaintea a tot… el si fruntea… fruntea care arde intotdeauna…

Ai facut vreodata dragoste cu natura? Cu tot ce te inconjoara? Cu aerul? Cu vantul? Cu iarba? Cu florile? Cu pamantul? Cu pasarile? Cu toate… intr-o poienita?

Le-ai lasat sa te patrunda pana in adancul sufletului si sa te faca sa vibrezi… sa te faca sa iti alunece pe obraz lacrima pacatului ce se ascunde in tine…